776 - 2018: la bataie no je finide




774 a Pavie di Lombardie: l'esercit franc, sot Carli il Grant, al assedie la capitâl dal ream langobart, e infin le cjape; il re Desideri al reste presonîr, il princip Adalgjisi al scjampe a Bizanzi.

774 su la Livence: l'esercit langobart furlan, sot dal duche Rotgaut, al fâs un maçalizi de armade francje che e vignive a ocupâ il Friûl. Il Friûl al reste libar.

Carli il Grant al coromp un pôcs di nobii furlans par che a convincin Rotgaut a acetâ un armistizi, Carli al ven ricognossût Re dal Langobarts, Rotgaut al reste duche dal Friûl.

* * *

Rotgaut al sa che il sisteme carolin si fonde sul leam personâl jenfri sovran e vassal, invezit il duche dal Friûl langobart al jere espression de nobiltât di chent e nol dipendeve de fedeltât a un sovran lontan.

Ancje se te prime vuere al veve vût miôr di difindi il Friûl e no di judâ il re Desideri a Pavie, Rotgaut al cîr di organizâ une vuere di liberazion cuintri dai Francs.

* * *

776: Rotgaut al ven pandût e acusât di cospirazion dal Pape. Cheste volte l'esercit franc si môf cun dute la sô fuarce. Ducj chei altris che a volevin parâ vie i Francs dal Ream Langobart si tirin indaûr. Dome Rotgaut e i furlans, cun pôcs aleâts, a van incuintri ae lôr ultime bataie, pôc prime di Pasche.

* * *

I furlans a puedin vinci, a puedin pierdi, ma la idee di un Friûl autonom, di un Friûl libar, e reste.